Presedintele Klaus Iohannis si omologul sau polonez, Andrzej Duda, au gazduit la inceputul acestei saptamani, Summitul Formatului Bucuresti (B9), la care au participat prin teleconferinta sefii de stat din alianta NATO precum si Secretarului General al acestei organizatii, Jens Stoltenberg. Agenda reuniunii a urmarit pregatirea Summitului NATO care va avea loc la Bruxelles, in 14 iunie, cu accent special pe consolidarea relatiei transatlantice, a posturii aliate de descurajare si aparare pe Flancul Estic, precum si pe procesul de reflectie NATO 2030.
Din formatul B9 fac parte statele membre NATO situate pe Flancul Estic: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Ungaria si este prima data cand la Summitul B9 a participat online si presedintele SUA, Joe Biden.
Presedintii statelor B9 au transmis o declaratie comuna la finalul evenimentului:
“Noi, Presedintii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Romaniei, Republicii Slovace si Ungariei, ne-am reunit astazi, in format virtual, in cadrul platformei pentru consultare si dialog Bucuresti 9. Salutam calduros participarea Presedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, si a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la aceasta reuniune. Am discutat evolutiile de securitate din spatiul euro-atlantic, inclusiv din vecinatatea noastra. A fost o oportunitate excelenta de a reitera, in pregatirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianta noastra puternica sa devina si mai puternica. Pe fondul cresterii provocarilor si amenintarilor, NATO ramane piatra de temelie a stabilitatii si securitatii euro-atlantice. Ne-am impartasit opiniile privind evolutia NATO pana in 2030 si dincolo de acest termen.
Reafirmam hotararea noastra consecventa de a mentine o legatura transatlantica puternica si durabila, bazata pe unitate si solidaritate aliate, o legatura care ramane fundamentul apararii noastre colective, asa cum este consacrat in Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliati NATO, impartasind aceleasi valori si principii democratice, vom continua sa lucram impreuna in beneficiul securitatii euro-atlantice si al cetatenilor nostri. Suntem pregatiti sa asiguram o impartire echitabila a responsabilitatilor, in deplin acord cu sarcinile asumate in Angajamentul privind Cheltuielile pentru Aparare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol in relatia transatlantica.
NATO se confrunta cu amenintari si provocari distincte din toate directiile strategice. Actiunile agresive ale Rusiei si cresterea prezentei sale militare in vecinatatea imediata a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagra, la granitele Ucrainei si in Crimeea anexata ilegal, precum si activitatile agresive hibride derulate de aceasta, continua sa ameninte securitatea euro-atlantica si sa conteste ordinea internationala bazata pe reguli.Condamnam actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Aliantei, asa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de munitie de la Vrbětice, din Republica Ceha, care constituie o violare grava a dreptului international. In plus, ne exprimam ingrijorarea fata de informatiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, asa cum arata anuntul referitor la investigatia in curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliatii nostri, Republica Ceha si Republica Bulgaria.Terorismul ramane o amenintare pentru noi toti. Razboiul hibrid, dezinformarea si minciuna au ca scop semanarea neincrederii in societatile noastre, cu obiectivul final de a subrezi fundamentul democratiilor noastre si de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la migratia ilegala. Ramanem vigilenti, in cadrul Aliantei, astfel incat sa ne asiguram ca Afganistanul sa nu redevina un adapost pentru teroristi.
Din 2014, NATO a facut pasi decisivi in directia unui proces semnificativ de adaptare la o noua realitate geopolitica, concentrandu-se pe misiunea sa esentiala de aparare colectiva. Acesti pasi au fost consolidati suplimentar, in special prin deciziile Summiturilor de la Varsovia din 2016 si de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenta inaintata a NATO de la Marea Baltica la Marea Neagra si Initiativa NATO privind cresterea gradului de operativitate si raspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidaritatii si unitatii aliate. In acest context, apreciem constituirea brigazilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia si Romania si propunerea Bulgariei de a gazdui Prezenta de Coordonare Maritima Regionala a NATO pentru Marea Neagra.
In contextul in care aceste masuri raman in vigoare si trebuie implementate integral, ca raspuns la agravarea situatiei de securitate, vom continua sa ne adaptam si sa ne consolidam pe mai departe capacitatea de descurajare si aparare. Continuand asigurarea posturii de aparare si descurajare, NATO ramane, in acelasi timp, deschis catre un dialog regulat, cu o agenda bine articulata si substantiala, si catre o relatie constructiva cu Rusia atunci cand actiunile Rusiei vor permite acest lucru.
Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunand modalitati de raspuns la provocari de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o directie clara pentru viitorul Aliantei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.
Sprijinim si asteptam decizii substantiale si ambitioase la apropiatul Summit NATO. Sustinem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajarii si apararii Aliantei noastre si ne angajam sa le implementam integral. In acest context, aliatii ar trebui sa se angajeze in vederea modernizarii Structurii NATO de Forte, componenta esentiala pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare si aparare.
Ascensiunea globala a Chinei are implicatii pentru securitatea euro-atlantica si trebuie sa o abordam impreuna, ca Alianta.
Amenintarile in crestere la adresa securitatii si societatilor noastre, decurgand din exploatarea vulnerabilitatilor sistemice si utilizarea in scop militar a noilor tehnologii, solicita eforturi in directia cresterii rezilientei la nivel national si aliat, asa cum a fost evidentiat inclusiv in contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie sa continuam aceste demersuri si salutam toate initiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienta ce urmeaza a fi lansat de Romania, precum si activitatea Centrelor de Excelenta dedicate de la Riga, Tallinn si Vilnius.
Reiteram angajamentul nostru pentru politica NATO a Usilor Deschise (Open Door policy), asa cum este reflectata in Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptata la Summitul NATO de la Bucuresti din 2008 ramane valabila. Usa NATO ar trebui sa ramana deschisa tuturor celor care pot si doresc sa se alature comunitatii noastre. Incurajam acei parteneri care aspira sa adere la Alianta sa continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregatirea statutului de membru, cu luarea in considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept si drepturile omului si cu deplina respectare a angajamentelor si obligatiilor internationale. Vom continua sa sprijinim eforturile lor in acest scop.
Vom continua sa lucram cu partenerii like-minded, in special din vecinatatea noastra, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practica si asistenta pentru cresterea rezilientei acestora. Ne mentinem angajamentul pentru asigurarea securitatii si stabilitatii Balcanilor de Vest. Reafirmam, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei, Ucrainei si Republicii Moldova, in cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel international. In timp ce isi vor urmari aspiratiile europene si euro-atlantice, aceste tari vor continua sa beneficieze de sprijinul nostru in eforturile lor de a creste rezilienta in fata oricaror interferente externe.
Cooperarea dintre NATO si UE s-a dezvoltat considerabil si este esentiala in fata provocarilor de securitate comune. Ca aliati NATO si state membre UE, sustinem parteneriatul strategic si aprofundarea coordonarii dintre NATO si UE. In acest scop, vom urmari potentialul combinat al celor doua organizatii, inclusiv cresterea rezilientei euro-atlantice, combaterea amenintarilor hibride, cresterii securitatii in domeniul cibernetic si obtinerea unei sinergii sporite de actiune.
Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient si mai puternic si suntem gata sa ne oferim contributia in beneficiul securitatii transatlantice. Ne mentinem angajamentul de a continua reuniunile in formatul Bucuresti 9, platforma de consultare si dialog, ca modalitate de a promova abordari comune si de a contribui la securitatea euro-atlantica.”
