Era greu de anticipat acum citeva luni un meeting la nivel inalt intre sefii de la Casa Alba si Kremlin pe un teritoriu neutru tocmai la Geneva. Putin provocatorul politic si militar cu interventiile din Ucraina, si, Biden, acuzat de coruptie la Kiev, au decis un dialog foarte tare pe subiecte explozive cum ar fi atacurile cibernetice, amestecul electoral rusesc in 2016 sau lupta (in)eficienta“ asupra pandemiei cu vaccinurile occidentale.
Ceea ce este insa foarte imporant in discutiile de la Geneva, se refera la pozitia presedintelui Biden care vorbeste in numele NATO si al UE, dorind o relatie stabila cu Rusia. „Vestul este unit iar America contribuie la securitatea Europei pe care Rusia o ameninta“ a declarat el inaintea zborului de la Washington spre Londra. Mesajul ca atare, are o valoare de solidaritate a UE/ NATO, simbolizand noul rol de lider al Americii in disputa cu autoritarii si dictatorii lumii.
Unii comentatori si politicieni americani/sau chiar europeni, inteleg dialogul de la Geneva drept o „concesie daca nu chiar o slabiciune“ a lui Biden fata de Putin, si, nu un pas spre normalizarea relatiilor extrem de incordate in 2021.
Putin a fost pro Trump in toata campania electorala iar dupa victoria din noiembrie 2020, a avut nevoie de cateva saptamani bune pana sa-l felicite pe noul locuitor al Casei Albe Joe Biden. In actualul context Washington-Moscova logica diplomatica impune dialogul intre cei doi presedinti fata de blocajul promovat de unii americani care isi doresc escaladarea conflictului.
Rolul cel mai important al lui Joe Biden, a fost acela de a „recruta“ parteneri de nadejde pentru SUA in lupta sistemica contra Chinei/Rusiei pentru noua ordine mondiala. Nu toate tarile invitate, au raspuns in spiritul solidaritatii la chemarea lui Biden; Germania de exemplu, pastreaza o anumita echidistanta datorita marilor interese economice in China, respectand insa aliantele politice. La discutia „intre patru ochi“ cu Putin democratul american vrea un Modus Vivendi in ciuda conflictelor cu Rusia, angajata in sabotaje contra Lumii Libere alaturi de Beijing.
Intalnirea Boris Johnson-Joe Biden
Un moment important din istoria celui de-al doilea razboi mondial, a fost reprezentat de intelegerea intre Winston Churchill si presedintele Roosvelt, semnata in 1941 ca alianta impotriva Germaniei naziste. Asadar Downing Street 10 sediul PM al Marii Britanii, s-a inteles cu Casa Alba si in 2021 intrucat Boris Johnson, a fost gazda unui act istoric prin care Marea Britanie se leaga din nou de SUA dupa iesirea din UE. Un update de fapt al Cartei Atlantice din 1941 prin care Boris Johnson anunta intentia de a fi un jucator global alaturi de America in apararea democratiei, in securitatea colectiva si refacerea dupa criza cauzata de Corona.
Diferenta fata de 1941 este insa in dezavantajul britanicilor deoarece Johnson este un populist, un politician greu de „citit“ si un demnitar lipsit de har in timp ce Biden a venit cu succese colosale in primele 100 de zile de guvernare inclusiv cu rezultate bune in politica externa fata de autoritari si chiar fata de unii europeni mai nonconformisti. Indiferent de tipologia celor doi conducatori de state, dialogul lor precum si dezbaterile in cadrul G7 de la Cornwall cu referiri la strategia comuna vs Rusia si China, a produs mari dureri de cap atat la Moscova cat si la Beijing.
SUA sustin neconditionat NATO
Inaintea turneului european Presedintele Biden l-a primit la Casa Alba pe secretarul general Stoltenberg care a avut surpriza placuta de a beneficia de cea mai mare asigurare a SUA. Biden a confirmat ca „sustine articolul 5 din Acordul Transatlantic in urma caruia orice stat atacat de straini, este aparat de fortele NATO“. Aceasta confirmare sau respectare americana a ajutorului dat unui membru NATAO, atacat din afara, prezinta o importanta deosebita pentru Romania sau alti vecini cu Rusia intrucat sunt linistiti acum de protectia Pentagonlui in cazul unor suprize pregatite de Moscova… sau de altcineva…
Europa ramane insa marcata de gafele fostului presedinte Trump in legatura cu securitatea internationala, lasata la latitudinea UE si a memebrilor NATO de pe Batranul Continent. Cancelara Merkel si presedintele Macron, nu s-au simtit bine atunci cand Trump a declarat ca “Europa trebuie sa se apere singura in fata pericolelor venite de la Est“.