Aceasta a fost declaratia cancelarei Merkel in urma rapoartelor primite de la serviciile secrete germane despre actiunea conjugata americano-daneza, de interceptare a unor convorbiri intre politicienii occidentali.

Spionarea partenerilor, a fost initiativa servicului National Security Agency care prin intermediul statiei de ascultare de linga Copenhaga, „a prins“ discutiile telefonice ale liderilor politici din Franta, Suedia, Germania, Norvegia si Olanda. Scandal monstru asadar intre partenerii NATO, provocat de serviciile americane si daneze,in urma unui ordin dat de cineva pentru a afla pareri si discutii politice ale cancelarei Merkel dar si a altor personalitati din Occident. Actiunea a avut loc in mandatul presedintelui democrat Barack Obama, astfel incat imi este greu sa cred ca NSA-ul, comandat atunci de generalul Michael Hyden, nu a stiut nimic despre ascultarea europenilor in frunte chiar cu presedintele RFG-ului Herr Steinmeier.
Omul care a dat aceste informatii (de)secretizate este fostul IT-ist al CIA-ului Edward Snowden, refugiat ulterior cu azil politic in Rusia.Dincolo de atentia deosebita a spionajului extern din SUA/Danemarca, aflam din raportul comisiei de investigatie a parlamentului german ca, si SIE federal (BND),a ascultat (sau poate mai asculta si azi) telefoanele propriilor cetateni. Interceptarea interna a unui serviciu extern german, depaseste orice imaginatie si intra in contradictie cu obiectivele si competentele Bundesnachrichtendienst-ului de la Berlin, conceput sa „lucreze doar afara“.
De la Copenhaga, primim stirea unui parteneriat strategic americano-danez prin care serviciul de spionaj scandinav, transmite „rezultatele obtinute“ spre analiza CIA-ului.
Atunci, ma intreb daca si SIE al nostru, „da din casa spre exploatare“ datele obtinute prin interceptari telefonice prietenilor de incredere americani?

NATO vrea un buget marit

Dupa scandalul spionariil unor membrii ai Aliantei Nord.Atlantice secretarul general Stoltenberg, solicita marirea cheltuielilor militare anuale.
Dezbaterea din ultima saptamina de la Bruxelles in prezenta ministrilor apararii, continua de pe pozitii pro si contra.
In scopul intaririi capacitatii de aparare avind in prim plan flancul estic european, controlul traficului aerian si modernizarea cailor de acces Mr Stoltenberg, propune o suplimentare de trei ori mai mare fata de valoarea actuala.
Pentru cele trei bugete NATO in valoare de 2,5 miliarde €, Bruxelles-ul vrea acum 7,5 miliarde €, ceea ce a determinat-o pe Madam Florence Parly, MApN a Frantei, sa refuze categoric solicitarea secretarului general.
Germania (contribuabila puternica precum SUA) este pe pozitia de negociatoare cu tendinta de acceptare a maririi bugetului ceea ce inseamna, o fortare nationala peste procentajul de 2% din PIB pe toata zona NATO.
Una peste alta, cresterea potentiala a banilor publici pentru Alianta Nord-Atlantica, supune statele la eforturi considerabile mai ales in cazul Romaniei.

Cabinetul German, refuza rugamintea presedintelui Ucrainei

Fostul actor Volodimir Selensky, devenit seful statului, a adresat o rugaminte foarte importanta Berlinului, in privinta unor livrari de armament modern in vederea intaririi capacitatii defensive contra rusilor.
Ca urmare a unei puternice industrii militare germane din cadrul concernelor particulare lidere in domeniul tancurilor, telecomunicatiilor sau navelor de coasta/submarine presedintele Selensky si-a a imaginat un ajutor contra cost din partea Germaniei/NATO.
Scopul acestui export este defensiv in lupta contra separatistilor din Donbass precum si efcienta de control a fronteierelor pe uscat, pe mare sau in aer. Reactia de la Berlin a surprins Kievul, aflat in tratative avansate de intrare in NATO, avind ca argument Regulamentul de la Bruxelles care nu permite aderarea unui candidat aflat in razboi cu un alt adversar.
Livrarea Berlinului catre Kiev cu echipement, blindate si patrule de coasta , ar complica si mai mult raporturile intre Occident si Kremlin intrucit NATO „s-ar bate cu Rusia“ in mod oficial.

Presedintele Selensky despre un „Blitzkrieg“

Anexarea Crimeii, a fost o operatiune rapida dupa modelul „Blitzkrieg-ul“ german din cel de-al doilea razboi mondial; exact asa a caracterizat seful de la Kiev, pierderea Crimeii ca si „independenta“ Donbassului sub bagheta Moscovei.
Atacul separatistilor a avut ca scop, „uitarea“ sau evitarea Crimeii de pe agenda de negocieri din formatul „Normandie“ unde se discuta viitorul Ucranei de catre nemti, rusi si francezi.
Incordarea relatiilor dintre Kiev si Moscova nu are doar o natura politica sau militara, existind acum si o componenta idelologica dupa declaratiile venite de la Moscova referitoare la „fascismul ucrainian“.
La aceasta noua acuzatie ruseasca presedintele Selensky (etnic evreu) a avut argumente personale prin care a prezentat situatia familiei ca fiind in parte luptatoare contra nazistilor, la fel ca si victima a Holocaustului pe de alta aparte.
Intoxicatia cu „fascismul de la Kiev, nu are logica“ a spus Selensky, vizibil afectat intr-un interviu cu Frankfurter Allgemeine Zeitung, incercind sa anhileze propaganda ideologica ruseasca fata de Ucraina.
Asadar, observam in coasta Rominiei o serie intreaga de fenomene periculoase, urmind a fi receptionate de Bucuresti in vederea unei strategii regionale la care trebuie inclusa si relatia de sustinere a Republicii Moldova la UE.